Sărbătorile de iarnă la români
Sărbătorile de iarnă în spațiul românesc încep din 30 Noiembrie cu Sărbătoarea Sfântului Andrei și țin până la Sfântul Ioan, în 7 ianuarie. În acest interval se succed cele mai frumoase tradiții, obiceiuri și datini populare venite din perioada precreștină precum și ritualuri și sărbători religioase creștine.
Aceste sărbători aduc în viața noastră bucurie, veselie, trăiri spirituale speciale generate de semnificația evenimentelor pe care le parcurgem: Sfântul Andrei la 30 Noiembrie, Sfântul Nicolae la 6 Decembrie, Sfântul Spiridon la 12 Decembrie, Crăciunul/Sărbătoarea Nașterii Mântuitorului nostru Iisus Hristos la 25 Decembrie, Sfântul Ștefan la 26 Decembrie, Anul Nou – Sfântul Vasile la 1 Ianuarie, Boboteaza/Botezul Domnului la 6 Ianuarie, Sfântul Ioan Botezătorul la 7 Ianuarie.
Sfântul Andrei, „cel dintâi chemat” de Iisus să-i fie ucenic și apostol era din Galileea, a fost ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul și l-a urmat pe Hristos. Propovăduiește Evanghelia în Tracia, a încreștinat pământul românesc începând cu anul 61 (în Dobrogea de astăzi). Sfârșește răstignit pe o cruce în formă de X lângă Corid. Sărbătoarea de Sf. Andrei este o sărbătoare religioasă dar avem și unele practici tradiționale: se pune grâu la încolțit pentru a prevesti recolta anului viitor, ritualul turtei sărate pentru ca fetele de măritat să-și viseze ursitul, se freacă ușile și ferestrele cu usturoi pentru alungarea spiritelor rele. Peste o jumătate de milion de români poartă numele de Andrei/Andreea.
Sfântul Nicolae este considerat ocrotitorul copiilor și al săracilor, născut în Mira Lichiei, este chipul blândeții, modelul iubirii, părintele celor nevoiași. În tineretea sa a renuntat la avuțiile pământești și le-a împărțit săracilor.
În ajunul Sărbătorii de Sf. Nicolae copiii își pregătescghetuțele la geamuri. Moșul le pune daruri și uneori câte o nuielușă pentru cei năstrușnici.
Sfântul Spiridon este din insula Cipru. Este ocrotitorul holdelor, alungă seceta, aduce ploi. În anul 325 la Sinodul de la Nicea a mărturisit Apostoleasca învățătură a lui Iisus. Moare martir și moaștele sale se află în insula Corfu.
Nașterea Domnului Iisus Hristos – Crăciunul bucură an de an lumea creștină prin miracolul acestui praznicprin venirea pe lume ca Cel proorocit în Vechiul Testament pentru a mântui lumea. Este sărbătoarea care este celebrată în întreaga lume. Moș Crăciun a trăit în sec. al IV-lea în Anatolia Bizantină și împărțea daruri nevoiașilor. Astăzi „casa” lui Moș Crăciun este în Laponia. În seara zilei de 24 Decembrie – Ajunul Crăciunului – se umblă cu Colindul din casă în casă pentru a vesti prin colinde religioase tradiționale dar și prin colinde și obiceiuiri laice nașterea lui Iisus. Cei mici umblă cu Steaua – simbol al Stelei ce i-a călăuzit pe cei „Trei magi de la Răsărit” in cautarea pruncului Iisus. Copiii primesc de la gazde covrigi, colaci, mere, nuci și bănuți. De Crăciun casele sunt curate și gătite cu minunatele covoare și șterguri tradiționale, mesele îmbelșugate și bradul împodobit sunt mândria gazdelor. Fetele de măritat își scot zestrea pentru a fi admirată de flăcăii colindători. În noaptea de Crăciun focul din sobă nu are voie să se stingă pentru ca lumina, căldura și belșugul să nu plece de lângă casă.
Moș Crăciun intră pe hornul sobei cu desaga plină de daruri pentru cei mici, dar și pentru cei mari, dacă au fost cuminți.
Celebrarea Anului Nou datează din Babilonul Antic fiind sărbătorit 11 zile la rând prin jertfe, procesiuni și ritualuri ale fertilității. S-a folosit ciclul soarelui și al lunii pentru a se stabili prima zi a anului. Împăratul Iulius Caezar a implementat-o în calendarul iulian. Ziua de 1 Ianuarie este ziua de Sf. Vasile pentru creștinii ortodocși, iar creștinii catolici celebrează Solemnitatea Mariei, Maica Domnului, Născătoare de Dumnezeu.
Noaptea dintre ani la români este sărbătorită cu focuri de artificii, petreceri zgomotoase, parade, șampanie și urări de noroc, sănătate și împliniri: Anul Nou se întâmpină cu o haină nouă, dar și cu ceva roșu pentru a atrage binele și iubirea, în buzunar să avem boabe de grâu și bănuți pentru ca anul care vine să ne ferească de foamete și sărăcie. Trebuie să consumăm pește în noaptea dintre ani pentru a ne strecura în viață ușor, ca peștele prin apă. Să nu consumăm carne de pasăre ca să nu se împrăștie și să se risipească agoniseala familiei. În dimineața de Anul Nou să ne spălăm cu apă în care punem un bănuț de argint sau de aur pentru ca de noi să se lipească binele și belșugul. Nu trebuie să avem datorii peste an. Ușa casei să fie deschisă pentru a-i primi și cinsti pe cei care umblă cu „Sorcova” și cu „Plugușorul”pentru a le răsplăti urările.
În ziua de Sfântul Vasile obiceiurile populare cu devenit adevărate ritualuri populare de reînnoire insoțite de urări, Capra, Sorcova, Plugușorul, Buhaiul, Ursul, Călușul și de colinde specifice pentru Anul Nou.Unele ritualuri sunt sub formă de scenete și de jocuri cu măști care sunt confecționate de meșterii populari ai locului.
Boboteaza sau Botezul Domnului este o mare sărbătoare religioasă. Sfântul Ioan Botezătorul l-a botezat pe Domnul Iisus Hristos în apele Iordanului. Preoții organizează de Bobotează procesiuni pentru a sfinți apele, unii credincioși se aruncă în apă pentru a aduce la mal crucea aruncată în acea apă de preoți. Preotul paroh umblă pe la case și sfințește cu aghiazmă credincioșii și gospodăriile acestora. După credința populară, aghiazma are proprietăți miraculoase de vindecare și se bea pe nemâncate. Busuiocul Bobotezei se păstrează la icoană iar fetele și-l pun sub pernă pentru a-și visa ursitul.
De Bobotează se face calendar din coji de ceapă cu sare pentru a vedea cât de ploioasă va fi fiecare lună din an iar de Sf. Ioan se „citește” calendarul.
De Sfântul Ioan sunt sărbătoriți cei ce poartă numele de Ioan/Ioana. La noi în țară sunt în prezent aproximativ un milion de Ioni care-și serbează ziua onomastică pe 7 ianuarie.
Să fim mândri de acest tezaur de credințe și datini și să-l transmitem celor ce vor veni după noi.
Să ne mărturisim credința, să ne dăruim viața lui Hristos pentru a ne bucura de viață, de forță, de măreție și de magia sărbătorilor,chiar dacă în acest an trăim această magie în stare de urgență sau de alertă. Cum o vrea Domnul! Ajută-ne să trecem de criza pandemică și protejează-ne Doamne, după mare Mila Ta!
Profesor Lumei Florica – Consilier CARP Sighet
Sfânta Sărbătoare a Crăciunului să reverse asupra dumneavoastră binecuvântări, să vă aducă sănătate, armonie, fericire, împliniri, prosperitate și speranța de mai bine.
La mulți ani!
Vă urează CARP Sighetu Marmației,
președinte, ec. Haidu Valentin
